{"id":168,"date":"2022-06-15T10:00:00","date_gmt":"2022-06-15T10:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/localhost\/museikon\/C:\/Program%20Files\/Git\/problematica-restaurarii-unei-icoane-pe-sticla-din-colectia-museikon-pictata-in-scheii-brasovului\/"},"modified":"2026-04-08T17:12:02","modified_gmt":"2026-04-08T17:12:02","slug":"problematica-restaurarii-unei-icoane-pe-sticla-din-colectia-museikon-pictata-in-scheii-brasovului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/museikon.ro\/en\/problematica-restaurarii-unei-icoane-pe-sticla-din-colectia-museikon-pictata-in-scheii-brasovului\/","title":{"rendered":"The challenges of restoring a reverse glass icon from the Museikon collection, painted in Scheii Brasovului"},"content":{"rendered":"

DANIELA BURNETE\r\nMuseikon\r\n\r\nPictura pe sticl\u0103 reprezint\u0103 unul dintre cele mai importante capitole ale artei naive din Transilvania. Icoanele realizate prin aceast\u0103 tehnic\u0103 au fost zugr\u0103vite cu o grij\u0103 deosebit\u0103 de me\u015fterii iconari, astfel c\u0103 \u00eendelunga practica le-a conferit unora dintre ei o real\u0103 elegan\u0163\u0103 a liniei desenului \u015fi siguran\u0163\u0103 \u00een aplicarea culorii. Fiecare centru artistic s-a remarcat printr-o specificitate stilistic\u0103, dar a reflectat, \u00een mod obiectiv, \u0219i pozi\u021bia economic\u0103 a a\u0219ez\u0103rii intr-un spa\u021biu geografic dat. Icoana pe sticl\u0103 din zona Bra\u0219ovului ilustreaz\u0103 bog\u0103\u021bia comunit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din acest ora\u0219. Tehnica de lucru, materialele utilizate, felul \u00een care a fost debitat lemnul, dimensiunea icoanelor, calitatea pigmen\u021bilor \u0219i timpii de lucru necesari pentru realizare fac dovada unor abilit\u0103\u021bi artistice \u00eendelung exersate, dar \u0219i a unor cump\u0103r\u0103tori cu un statut economic superior.\r\n\u00cen acest articol voi expune c\u00e2teva din aspectele legate de tehnica de elaborare a unei icoanei pe sticl\u0103 \u00een \u0218cheii Bra\u0219ovului, dar \u0219i problemele pe care le implic\u0103 restaurare lor. Ca studiu de caz, am abordat icoana cu tema Sf\u00e2nta Treime nou-testamentar\u0103, datat\u0103 1866, preluat\u0103 \u00een colec\u021bia Museikon din vechiul fond patrimonial al Muzeului Na\u021bional al Unirii din Alba Iulia, av\u00e2nd dimensiunile 41 x 35,5 cm, inclusiv rama.\r\nAbordat\u0103 din punct de vedere stilistic, imaginea con\u021binut\u0103 de acest artefact \u00eei reprezint\u0103 pe Iisus, \u00een partea st\u00e2ng\u0103, cu crucea r\u0103stignirii pe um\u0103r \u0219i binecuv\u00e2nt\u00e2nd, \u0219i pe Dumnezeu-Tat\u0103l cu sceptru \u00een m\u00e2na dreapt\u0103, st\u00e2nd a\u0219eza\u021bi pe nori, cu picioarele sprijinite pe p\u0103m\u00e2ntul redat stilizat sub forma unui cerc ro\u0219u cu marginea albastr\u0103. \u00cen partea superioar\u0103 str\u0103luce\u0219te lumina Sf\u00e2ntului Duh, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de porumbel. Deasupra, draperii divers colorate. \u00cen mijloc, o floare a c\u0103rei form\u0103 sugereaz\u0103 descenden\u021ba me\u0219terului din Nicula, dar desenul de foarte bun\u0103 calitate \u0219i propor\u021biile corecte indic\u0103 o ucenicie pe l\u00e2ng\u0103 un me\u0219ter profesionist. Sf\u00e2nta Treime con\u021bine o bog\u0103\u021bie a reprezent\u0103rii, nu at\u00e2t prin amplitudinea detaliilor, c\u00e2t mai ales prin felul \u00een care au fost abordate propor\u021biile personajelor raportat la dimensiunea suprafe\u021bei.\r\nIcoana a fost supus\u0103 unui proces de restaurare cu scopul de a o stabiliza din punctul de vedere al conserv\u0103rii \u0219i pentru a face posibil\u0103 reintroducerea sa \u00eentr-un viitor circuit expozi\u021bional. Alegerea acestei icoane ca studiu de caz a fost determinat\u0103 de starea de conservare precar\u0103, at\u00e2t la nivelul suportului, c\u00e2t \u015fi la nivelul pl\u0103cii de sticl\u0103. Degradarea sa se datoreaz\u0103 ac\u021biunii nocive a temperaturii \u0219i umidit\u0103\u021bii variabile din spa\u021biile \u00een care a fost expus\u0103, respectiv depozitat\u0103, \u0219i materialelor constitutive.\r\n\u00cen alc\u0103tuirea morfologic\u0103 a icoanei intr\u0103 rama, sticla \u015fi capacul. De aceea, restaurarea unei icoane pe sticl\u0103, impune trei tipuri de probleme: cele legate de restaurare a picturii pe sticl\u0103 \u015fi a sticlei, problemele ridicate de restaurarea componentelor din lemn \u0219i problemele legate de reasamblarea componentelor constitutive. Pl\u0103cu\u0163a de sticl\u0103, produs\u0103 manual \u00een gl\u0103j\u0103rii, \u00eendepline\u015fte un dublu rol: dosul ofer\u0103 suportul pentru pictur\u0103, iar fa\u0163a devine spa\u021biu de citire a imaginii. Degrad\u0103rile specifice icoanelor pe sticl\u0103 sunt determinate de cele mai multe ori de tehnica \u0219i materialele constitutive, condi\u021biile necorespunz\u0103toare de p\u0103strare, manipul\u0103ri brutale \u0219i interven\u021bii gre\u0219ite. Cele mai des \u00eent\u00e2lnite sunt murd\u0103ria superficial\u0103, aderent\u0103 \u015fi ancrasat\u0103, desprinderile \u015fi pierderile peliculei de culoare, fenomenul de pulverulen\u0163\u0103, uzura func\u0163ional\u0103, fragmentarea suportului de sticl\u0103, fragilizarea lemnului (capac \u015fi ram\u0103), inclusiv prin ac\u021biunea cuielor metalice neconstitutive, halourile de umiditate, a\u0219chierea pronun\u021bat\u0103 a capacului .\r\n\u00cen cazul icoanei discutate aici, pe l\u00e2ng\u0103 jocul \u00een ram\u0103 a glajei, aceasta din urm\u0103 este fragmentat\u0103 \u00een trei p\u0103r\u021bi, fracturarea glajei situ\u00e2ndu-se \u00een registrul inferior al icoanei. La un moment dat s-a \u00eencercat o \u201erestaurare\u201d, o p\u0103strare a ei in starea ini\u021bial\u0103 prin lipirea improprie a fragmentelor cu band\u0103 adeziv\u0103 transparent\u0103, fapt care a dus, \u00een mod fericit, la p\u0103strarea \u00eentregii suprafe\u021be pictate. \r\n\r\n\r\nInterven\u021biile efectuate\r\nS-a preg\u0103tit o suprafa\u0163\u0103 neted\u0103, format\u0103 dintr-un \u201epat moale\u201d, pe care s-a demontat icoana a\u015fezat\u0103 cu fa\u0163a \u00een jos, \u0219i un \u201epat rigid\u201d, izolat cu foi\u0163\u0103 absorbant\u0103, util \u00een cazul opera\u0163iilor efectuate pe sticl\u0103, inclusiv \u00een momentul lipirii acesteia. S-au preg\u0103tit ustensile c\u00e2t mai u\u015foare, spre a se evita pericolul spargerii sticlei (bisturie, pensete, spatule, pensule moi, pulverizator, cle\u015fti) \u0219i, desigur, aparatul de fotografiat.\r\nS-a demontat capacul prin extragerea cuielor metalice, apoi s-a efectuat cur\u0103\u021birea mecanic\u0103 at\u00e2t umed\u0103, c\u00e2t \u0219i uscat\u0103 a suportului lemnos, respectiv a capacului \u0219i a ramei. S-au \u00eendep\u0103rtat prin pensulare depozitele masive de murd\u0103rie (praf, insecte, larve uscate, excremente de insecte, resturi de spice etc.). \u00cen cazul depozitelor masive de depuneri, prezente mai ales pe fal\u021bul ramei, s-a utilizat bisturiul \u0219i peria cu peri tari. S-a folosit de asemenea solu\u021bia 1 de cur\u0103\u021bire (alcool etilic, terebentin\u0103, ulei de in crud, amoniac, ap\u0103) . \u00cen cazul depozitelor masive de depuneri, prezente mai ales pe fal\u021bul ramei, s-a utilizat bisturiul \u0219i peria cu peri tari. S-a tratat lemnul \u00eempotriva atacului biologic, cu Perxil 10, prin pensulare \u0219i injectare. Pronun\u021bata a\u0219chiere a capacului, care ar fi provocat o agresare mecanic\u0103 a stratului de culoare, a fost eliminat\u0103 cu ajutorul h\u00e2rtiei abrazive.\r\n\r\nRestaurarea picturii pe sticl\u0103\r\n\u00cen ceea ce prive\u0219te glaja, pentru \u00eenceput s-au \u00eendep\u0103rtat benzile adezive transparente, apoi s-a trecut la pensularea u\u0219oar\u0103 a suprafe\u021bei pentru a nu angrena stratul de pictur\u0103. S-a efectuat o cur\u0103\u0163ire mecanic\u0103 (uscat\u0103) a peliculei de culoare \u00een scopul \u00eendep\u0103rt\u0103rii, acolo unde a fost posibil, a murd\u0103riei superficiale (praf, insecte), apoi a urmat consolidarea sau \u201ehr\u0103nirea\u201d \u015fi fixarea peliculei de culoare pe suport, prin pensularea, pulverizarea sau chiar injectarea unei emulsii de g\u0103lbenu\u015f de ou (1 volum) \u00een ap\u0103 distilat\u0103 (3 volume) \u015fi conservant (acid acetil-salicilic). G\u0103lbenu\u015ful de ou are un dublu rol: cre\u0219te aderen\u0163a straturilor de pictur\u0103 la suport \u015fi m\u0103re\u015fte coeziunea straturilor de pictur\u0103 compromise prin dezagregarea liantului sau prin ac\u0163iunea abraziv\u0103 a capacului, \u00een cazul culorii pulverulente. Aceast\u0103 opera\u0163ie prezint\u0103 cea mai mare importan\u0163\u0103 \u00een contextul restaur\u0103rii icoanelor pe sticl\u0103, deoarece de reu\u015fita ei depinde prelungirea vie\u0163ii icoanei. Dup\u0103 ce g\u0103lbenu\u015ful de ou a emoliat suficient solzii de culoare, ace\u015ftia se preseaz\u0103 u\u015for cu spatula sau chiar cu degetul (de preferat), dar numai prin intermediul unei folii de melinex care, fiind transparent\u0103 \u015fi neaderent\u0103, u\u015fureaz\u0103 mult opera\u0163ia, diminu\u00e2nd riscul lez\u0103rii peliculei de culoare \u015fi oferind posibilitatea de a controla \u00een permanen\u0163\u0103 fixarea. \r\nMuchiile fragmentelor ce urmau s\u0103 fie lipite au fost cur\u0103\u021bate \u0219i degresate, iar \u00een vederea lipirii, s-a folosit r\u0103\u0219in\u0103 epoxidic\u0103 bicomponent\u0103. Surplusul de adeziv rezultat pe fa\u021ba glajei a fost \u00eendep\u0103rtat mecanic cu ajutorul bisturiului. \u00cen final, a fost cur\u0103\u0163at\u0103 partea nepictat\u0103 a sticlei, de pe care s-au \u00eendep\u0103rtat depunerile de gr\u0103sime \u015fi murd\u0103rie, cu vat\u0103 \u00eenmuiat\u0103 \u00een solu\u0163ie de alcool etilic \u0219i ap\u0103 \u015fi cu ajutorul bisturiului.\r\nDup\u0103 stabilizarea tuturor componentelor, s-a trecut la recompunerea icoanei. \u00cenr\u0103marea corespunz\u0103toare se face cu ajutorul \u015furuburilor mici, spre a se evita \u015focurile ocazionate de baterea cuielor \u015fi spre a se u\u015fura demontarea ulterioar\u0103. \u00cen scopul distan\u0163\u0103rii corespunz\u0103toare a sticlei fa\u0163\u0103 de ram\u0103 \u015fi de capac \u015fi al evit\u0103rii jocului acesteia \u00een ram\u0103, s-a optat pentru utilizarea unor benzi de p\u00e2sl\u0103 sintetic\u0103, a\u015fezate pe fal\u0163ul ramei. Avantajul acestui material este c\u0103, fiind flexibil, se comprim\u0103 \u015fi se dilat\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a exercita o presiune puternic\u0103 asupra sticlei. De asemenea, fiind un material sintetic, nu va fi supus atacului biologic.\r\nCa opera\u021biune final\u0103, s-a montat o ag\u0103\u021b\u0103toare metalic\u0103. Dup\u0103 efectuarea interven\u0163iilor de restaurare, respectiv despr\u0103fuire, cur\u0103\u0163are, aplicare de tratamente, lipire, piesa a revenit \u00een depozitul de icoane. \u00cen alegerea modalit\u0103\u0163ii de depozitare s-a \u0163inut seama de starea de conservare a icoanei \u0219i s-a decis depozitarea ei pe o poli\u0163\u0103 fix\u0103, pe orizontal\u0103.<\/p>\n\n\n\n\n\n

\n\n\n\n

Galerie Imagini<\/h3>\n\n\n\n
\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DANIELA BURNETE Museikon Pictura pe sticl\u0103 reprezint\u0103 unul dintre cele mai importante capitole ale artei naive din Transilvania. Icoanele realizate prin aceast\u0103 tehnic\u0103 au fost zugr\u0103vite cu o grij\u0103 deosebit\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":191,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-168","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-11"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=168"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/168\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":187,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/168\/revisions\/187"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/191"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}