{"id":167,"date":"2021-11-15T10:00:00","date_gmt":"2021-11-15T10:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/localhost\/museikon\/C:\/Program%20Files\/Git\/2021-ed2\/"},"modified":"2026-04-08T17:12:02","modified_gmt":"2026-04-08T17:12:02","slug":"2021-ed2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/museikon.ro\/en\/2021-ed2\/","title":{"rendered":"2021-ed2"},"content":{"rendered":"\n

MUSEIKON \u2013 O CARTE DESCHIS\u0102 C\u0102TRE PUBLIC<\/strong><\/p>\n\n\n\n

ELENA DANIELA CUCUI
\r\n Muzeul Na\u021bional al Unirii, Alba Iulia<\/p>\n\n\n\n

Muzeele fac parte din istoria omenirii de mai bine de 2000 de ani, \u00eens\u0103 nu\r\n au ar\u0103tat \u00eentotdeauna a\u0219a cum arat\u0103 cele pe care le vizit\u0103m ast\u0103zi, c\u00e2nd a\r\n da viitor trecutului este menirea primordial\u0103 a oric\u0103rui muzeu. La fel a\r\n fost \u0219i \u00een cazul sec\u021biei Museikon a Muzeului Na\u021bional al Unirii din Alba\r\n Iulia, care s-a de\ufb01nit \u00eenc\u0103 din faza de proiect ca o aren\u0103 a cunoa\u0219terii,\r\n un spa\u021biu al experien\u021bei \u0219i al contactului nem\u0133locit, un muzeu viu,\r\n preg\u0103tit s\u0103 interac\u021bioneze cu publicul \u0219i mai ales cu copiii de orice\r\n v\u00e2rst\u0103\r\n \r\n [1]\r\n <\/a>\r\n . C\u0103ci, \u00een cei trei ani de existen\u021b\u0103, s-a dovedit foarte clar c\u0103 publicul\r\n nostru \u00eel constituie, \u00een mare parte, elevii de toate v\u00e2rstele.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a face fa\u021b\u0103 concuren\u021bei tot mai acerbe a mass-mediei \u0219i mai ales a\r\n internetului, muzeele au trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe politica de atragere a\r\n publicului \u0219i s\u0103 se adapteze noilor realit\u0103\u021bi. Una dintre c\u0103ile bune alese\r\na fost cea a parteneriatului cu \u0219coala: astfel, \u0219coala a ob\u021binut un mediu altfel<\/em> de derulare a lec\u021biilor, iar muzeul \u0219i-a dezvoltat rolul\r\n s\u0103u educativ\r\n \r\n [2]\r\n <\/a>\r\n .<\/p>\n\n\n\n

Devine tot mai important s\u0103 \u00eei facem aten\u021bi pe copii asupra valorii\r\n patrimoniului istoric. Este necesar\u0103 plasarea institu\u021biei muzeale \u00eentr-un\r\n tablou care s\u0103 ne arate de unde venim, cine suntem \u0219i care s\u0103 ne ajute s\u0103\r\n decidem ce vrem s\u0103 facem pentru viitorul nostru cu experien\u021ba pe care o vom\r\n acumula.<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 suntem afecta\u021bi cu to\u021bii de recenta izolare, chiar \u0219i cei mai\r\n mici dintre vizitatorii no\u0219tri, perioada de dup\u0103 criz\u0103 poate fi potrivit\u0103\r\n pentru con\u0219tientizare chiar \u0219i pentru ei sau mai ales pentru ei. Astfel,\r\n \u00eenainte de a face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu patrimoniul, ne dorim ca publicul t\u00e2n\u0103r s\u0103\r\n intre con\u0219tient, recunosc\u0103tor \u0219i responsabil \u00een oricare dintre spa\u021biile\r\n muzeale pe care le va vizita.<\/p>\n\n\n\n

Cum \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput Museikon s-a declarat deschis provoc\u0103rilor\r\n tehnologiei contemporane, expozi\u021bia de baz\u0103 include instala\u021bii moderne,\r\n fiind conceput\u0103 ca un spa\u021biu interactiv, cu elemente noi, atractive,\r\n adaptate patrimoniului pe care \u00eel prezint\u0103. Acest mod de organizare a\r\n noilor muzee sau de reorganizare a expozi\u021biilor mai vechi permite\r\n transformarea muzeului dintr-o institu\u021bie \u00eenvechit\u0103, pr\u0103fuit\u0103, \u00eentr-una de\r\n petrecere a unui timp de cea mai \u00eenalt\u0103 calitate. Proiectarea acestor\r\n instala\u021bii de transmitere a cunoa\u0219terii constituie un proces amplu de\r\n cercetare a patrimoniului muzeal, scopul final fiind acela de a atrage\r\n public, dar mai ales de a-l ajuta s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 re\u021bin\u0103 semnifica\u021bia\r\n artefactelor prezentate.<\/p>\n\n\n\n

Cu un set de programe de pedagogie muzeal\u0103 care nu a exclus nicio categorie\r\n de public, ci mai degrab\u0103 a \u00eencercat s\u0103 vin\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea fiec\u0103rui\r\n vizitator \u00een parte, copil sau adult, instala\u021biile interactive din expozi\u021bia\r\n Museikon au devenit un instrument important de lucru \u00een prezent\u0103rile\r\n individuale, \u00een ghidaje, dar mai ales \u00een timpul desf\u0103\u0219ur\u0103rii proiectelor\r\n pedagogice.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre ele, cu aspectul unei c\u0103r\u021bi deschise, le prezint\u0103 vizitatorilor\r\n povestea alfabetului chirilic. La prima vedere, slovele par indescifrabile,\r\n dar aceast\u0103 scriere veche se dovede\u0219te repede accesibil\u0103, ascult\u00e2ndu-i\r\n istoria:<\/p>\n\n\n\n

\u201e<\/em>\r\n \r\n Personajele principale sunt doi fra\u021bi, Chiril \u0219i Metodie, greci de\r\n origine, care s-au remarcat av\u00e2nd o minte ager\u0103 \u0219i fiindu-le u\u0219or s\u0103\r\n \u00eenve\u021be o mul\u021bime de limbi str\u0103ine. Asta i-a ajutat s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplineasc\u0103\r\n \u0219i cea mai arz\u0103toare dorin\u021b\u0103 a lor, aceea s\u0103 vesteasc\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura\r\n cre\u0219tin\u0103 \u0219i popoarelor care nu auziser\u0103 de Iisus. A\u0219a c\u0103 mult s-au\r\n bucurat c\u00e2nd \u00een anul 862 a venit la ei prin\u021bul slavilor din Cehia \u0219i\r\n Slovacia \u0219i i-a chemat pe cei doi fra\u021bi s\u0103 aduc\u0103 cre\u0219tinismul \u0219i \u00een\r\n \u021bara sa. Odat\u0103 ajun\u0219i, Chiril \u0219i Metodie au \u00een\u021beles c\u0103 vor trebui s\u0103\r\n inventeze ei un alfabet, pentru c\u0103 niciunul dintre cele \u0219tiute nu se\r\n potrivea cu sunetele limbii slave. Dup\u0103 ce au muncit ani de zile la\r\n acest alfabet nou, au tradus Biblia \u0219i multe scrieri importante, iar\r\n alfabetul creat de ei, numit alfabetul chirilic, a ajuns s\u0103 fie folosit\r\n de milioane de oameni din Rusia, Ucraina, Bulgaria \u0219i pentru o vreme\r\n chiar \u0219i de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri. Primul abecedar care propunea alfabetul\r\n chirilic spre \u00eenv\u0103\u021bare a ap\u0103rut \u00een 1699, chiar la Alba Iulia \u0219i s-a\r\n numit Bucoavn\u0103. Acest alfabet a fost folosit \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103\r\n \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, c\u00e2nd a fost mai \u00eent\u00e2i dublat,\r\n apoi \u00eenlocuit cu totul de alfabetul latin.\u201d\r\n <\/em>\r\n \r\n [3]\r\n <\/a>\r\n <\/em><\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 introdus \u00een universul \u0219colii de alt\u0103dat\u0103, vizitatorul va constata\r\n accesibilitatea alfabetului chirilic \u0219i va savura farmecul limbii rom\u00e2ne\r\n arhaice.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103r\u021bile reprezint\u0103 mai mult de jum\u0103tate din colec\u021bia Museikon, dou\u0103 treimi\r\n constituind-o cartea rom\u00e2neasc\u0103 tip\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1830, limita cronologic\u0103\r\n superioar\u0103 agreat\u0103 \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc pentru <\/em>identi\ufb01carea c\u0103r\u021bii\r\n de patrimoniu. Destinat\u0103 aproape exclusiv uzului bisericesc, activitatea\r\n tipogra\ufb01c\u0103 din spa\u021biul rom\u00e2nesc \u00een secolele XVI-XVII a fost nevoit\u0103 s\u0103\r\n \u00eembrace haina lingvistic\u0103 speci\ufb01c\u0103 locului, cea slavon\u0103. Doar a\u0219a-numitele\r\n c\u0103r\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, folosite la predic\u0103, au fost publicate \u00een rom\u00e2ne\u0219te.\r\n Ponderea cea mai mare o au c\u0103r\u021bile tip\u0103rite \u00een secolul al XVIII-lea, iar\r\n \u00eentre acestea, cele imprimate la Blaj. Foarte numeroase sunt \u0219i\r\n tip\u0103riturile de la R\u00e2mnic \u0219i Sibiu, dar nu lipsesc nici cele de la Ia\u0219i,\r\n Bucure\u0219ti, T\u00e2rgovi\u0219te, Buz\u0103u, Viena \u0219i Buda.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pedagogia muzeal\u0103 la Museikon s-a axat pe dou\u0103 direc\u021bii, inspirate de\r\n categoriile de patrimoniu pe care le de\u021bine muzeul: atelierele de pictur\u0103\r\n pe sticl\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu icoana, iar pentru a exploata \u0219i cealalt\u0103\r\n categorie, fondul de carte veche, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput s-au organizat\r\n ateliere de lectur\u0103, pentru redob\u00e2ndirea accesului la vechea literatur\u0103,\r\n scris\u0103 cu alfabetul chirilic. Acest program a primit numele de \u201eABC\r\nchirilic\u201d. Suportul ini\u021bial pentru aceste activit\u0103\u021bi,Bucoavn\u0103. C\u0103rticic\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a alfabetului chirilic<\/em>, <\/em>a fost editat \u00een cadrul proiectului \u201eMuseikon \u2013 a living museum\r\n and arena for experiencing the cultural heritage\u201d \u0219i arat\u0103 ca un vechi\r\n abecedar. Al\u0103turi de acest material didactic, \u00een ajutorul celor care doresc\r\n s\u0103 descifreze tainele c\u0103r\u021bilor din expozi\u021bie, c\u0103ci toate sunt tip\u0103rite cu\r\n alfabet chirilic \u0219i toate \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 peste vreme aerul de mister, vine\r\n \u0219i instala\u021bia interactiv\u0103 men\u021bionat\u0103, cu un design \u0219i o prezentare modern\u0103,\r\n datorate Silviei \u0219i lui \u0218tefan Barutcieff.<\/p>\n\n\n\n

\u201eFila 1\u201d a instala\u021biei aduce \u00een fa\u021ba vizitatorului traducerea rug\u0103ciunii\r\nTat\u0103l nostru, \u00een varianta tip\u0103rit\u0103 de Diaconul Coresi \u00een cartea \u00centrebare cre\u0219tineasc\u0103<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la Bra\u0219ov \u00een 1561. Trei imagini se\r\n metamorfozeaz\u0103 succesiv, prezent\u00e2nd textul ini\u021bial cu alfabet chirilic,\r\n apoi chirilic dublat de latin \u0219i doar latin \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eFila 2\u201d este un touch-screen pe care vizitatorul poate \u201er\u0103sfoi\u201d 30 de\r\n imagini ale unor pagini din diverse c\u0103r\u021bi tip\u0103rite \u0219i manuscrise din\r\n colec\u021bia Museikon.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o lume bombardat\u0103 \u00een fiecare clip\u0103 de informa\u021bii, poate p\u0103rea desuet\r\n s\u0103 pierzi timpul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 cite\u0219ti texte scrise acum sute de ani. Dar\r\n to\u021bi cei care s-au l\u0103sat antrena\u021bi \u00een acest joc al memoriei, dincolo de\r\n pl\u0103cerea de a \u201evedea\u201d \u0219i de a \u00een\u021belege ceva ce pentru restul lumii r\u0103m\u00e2ne o\r\n tain\u0103, au \u00een\u021beles c\u0103 \u2013 pe viitor, atunci c\u00e2nd vor c\u0103l\u0103tori \u00een \u021b\u0103rile care\r\n \u00eenc\u0103 folosesc alfabetul chirilic \u2013 vor avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 un instrument de\r\n comunicare de cea mai mare importan\u021b\u0103. C\u0103ci s\u0103 po\u021bi (m\u0103car) citi \u00een limba\r\n celor la care te duci \u00een vizit\u0103 e unul dintre cele mai frumoase moduri de a\r\n le onora ospitalitatea.<\/p>\n\n\n\n


<\/p>\n\n\n\n

\r\n [1]\r\n <\/a>\r\nAna Dumitran, Henrik von Achen , Museikon: Timp \u2013 Credin\u021b\u0103 \u2013 Mo\u0219tenire<\/em>, Bucure\u0219ti, 2017,\r\n p. 42.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [2]\r\n <\/a>\r\nAdina Dragu, Mihaela Murgoci,Educa\u021bia adultului \u00een institu\u021biile culturale<\/em>, \u00een Revista Muzeelor<\/em>, nr. 2\/2008, p. 62<\/p>\n\n\n\n

\r\n [3]\r\n <\/a>\r\nFlorin Bogdan, Bucoavn\u0103. C\u0103rticic\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a alfabetului chirilic<\/em>,\r\n Editura Altip, Alba Iulia, 2016, p. 6.<\/p>\n\n\n\n\n\n

\n\n\n\n

Galerie Imagini<\/h3>\n\n\n\n
\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n<\/figure>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MUSEIKON \u2013 O CARTE DESCHIS\u0102 C\u0102TRE PUBLIC ELENA DANIELA CUCUI Muzeul Na\u021bional al Unirii, Alba Iulia Muzeele fac parte din istoria omenirii de mai bine de 2000 de ani, \u00eens\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":194,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[],"class_list":["post-167","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-10"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/167","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=167"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/167\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":185,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/167\/revisions\/185"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/194"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=167"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=167"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=167"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}