{"id":166,"date":"2021-06-20T10:00:00","date_gmt":"2021-06-20T10:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/localhost\/museikon\/C:\/Program%20Files\/Git\/2021-ed1\/"},"modified":"2026-04-08T17:12:02","modified_gmt":"2026-04-08T17:12:02","slug":"2021-ed1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/museikon.ro\/en\/2021-ed1\/","title":{"rendered":"2021-ed1"},"content":{"rendered":"\n

ICOANELE PICTATE DE TOMA POIENARU DIN LAZ DE LA BISERICA ORTODOX\u0102 DIN T\u00c2MPA, JUDE\u021aUL HUNEDOARA<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pr. Ioan Dragoman<\/p>\n\n\n\n

<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen ANUL 1860 erau aduse la Parohia ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 din localitatea T\u00e2mpa,\r\n jude\u021bul Hunedoara, patru icoane realizate de zugravul Toma Poienaru din\r\n Laz, jude\u021bul Alba, spre a fi a\u0219ezate pe iconostasul de zid al bisericii\r\n vechi de aici. Aceste icoane, pictate pe lemn, sunt reprezent\u0103ri ale\r\nM\u00e2ntuitorului \u00een varianta Deisis<\/em>, a Maicii Domnului cu Pruncul<\/em>, a Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae<\/em> \u0219i\r\n a Sf\u00e2ntei Cuvioase Paraschiva<\/em>. Ele au fost a\u0219ezate \u00een primul\r\n registru al iconostasului, cel al icoanelor \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 1. Biserica veche , cu hramul <\/em>\r\n \u201c<\/em>\r\n Sf\u00e2nta <\/em>\r\n C<\/em>\r\n uvioas\u0103 Paraschiva<\/em>\r\n \r\n \u201d, 1791.\r\n \r\n Turnul-clopotni\u021b\u0103, vedere dinspre vest.\r\n <\/em><\/p>\n\n\n\n

Prima atestare documentar\u0103 a satului T\u00e2mpa, comuna B\u0103cia, jude\u021bul\r\n Hunedoara, dateaz\u0103 din anul 1404. Biserica sa str\u0103juia \u00een partea de vest,\r\n locul cel mai \u00eenalt al a\u0219ez\u0103rii. Ini\u021bial, \u00een perioada medieval\u0103, a fost o\r\n biseric\u0103 din lemn, consemnat\u0103 de conscrip\u021biile biserice\u0219ti din anii 1733,\r\n 1750, 1761-1762. \u00cen locul ei a fost construit\u0103, \u00een anul 1791, biserica cu\r\n hramul \u201cSf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Paraschiva\u201d, (Fig. 1), din piatr\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103, \u00een\r\n stilul obi\u0219nuit al edificiilor de cult transilvane din perioada respectiv\u0103,\r\n av\u00e2nd altar, naos, pronaos \u0219i un pridvor, deasupra c\u0103ruia se \u00een\u0103l\u021ba\r\n turnul-clopotni\u021b\u0103\r\n \r\n [1]\r\n <\/a>\r\n . De dimensiuni reduse, ruinele bisericii vechi, \u201cdin deal\u201d, ocup\u0103 o\r\n suprafa\u021b\u0103 de 125 metri p\u0103tra\u021bi, fiind \u00eenconjurat\u0103 de un cimitir cu\r\n suprafa\u021ba de aproape un hectar. \u00cen incinta altarului se afl\u0103 o piatr\u0103 mare,\r\n care a servit de Prestol. Interiorul fusese pictat, \u00eens\u0103 nu se cunoa\u0219te\r\n numele pictorului. P\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii mai erau vizibile dou\u0103\r\n scene: una pe peretele sudic, reprezent\u00e2ndu-l pe Prorocul Iona \u00een p\u00e2ntecele\r\n chitului, \u0219i pe peretele nordic, la proscomidiar, cu imaginea lui Hristos\r\n \u00een potir. Dedesubtul acesteia din urm\u0103 se putea citi numele Safta Toma \u0219i\r\n anul 1791.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen vremea c\u00e2nd au fost aduse cele patru icoane la T\u00e2mpa era paroh Nicolae\r\n Popovici (1854-1860), iar ulterior parohia a fost administrat\u0103 de preo\u021bii\r\n Nistor Socaciu (1861-1862) \u0219i Pavel Perhai\u021ba (1862-1865 ). Din anul 1865\r\n p\u00e2n\u0103 \u00een 1911, timp de 46 de ani, preot paroh a fost Andrei Barca, fiu al\r\n satului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1894 se construie\u0219te Sta\u021bia de Triaj C.F.R., amplasat\u0103 de-a lungul\r\n satului, \u00een partea de vest, desp\u0103r\u021bind efectiv localitatea de aceast\u0103\r\n biseric\u0103. \u201e\u00centruc\u00e2t accesul la sf\u00e2ntul loca\u0219 devenise anevoios din pricina\r\n extinderii Sta\u021biei de triaj C.F.R., iar acoperi\u0219ul (dezasamblat \u00een 1920)\r\n risca s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103, loca\u0219ul a fost dezafectat cultului \u00een anul 1911\r\n … C\u00e2teva icoane valoroase, pictate \u00een 1860, au fost mutate la Muzeul de\r\n Istorie din Deva. Edificiul ridicat \u00een 1791, apare men\u021bionat \u00een tabelele\r\n conscrip\u021biilor din 1805 \u0219i 1829-1831.\u201d\r\n \r\n [2]\r\n <\/a>\r\n A\u0219adar, cele patru icoane au servit cultului ortodox, \u00een biserica veche din\r\n T\u00e2mpa, timp de mai bine de o jum\u0103tate de secol. Nu se cunoa\u0219te numele\r\n donatorului, dar foarte probabil ele au fost achizi\u021bionate, la ini\u021biativa\r\n preotului paroh, de ob\u0219tea credincio\u0219ilor din parohie, care la acea dat\u0103\r\n era format\u0103 din circa \u0219aptezeci de familii.<\/p>\n\n\n\n

Despre predarea icoanelor la Muzeul din Deva men\u021bioneaz\u0103 \u0219i fostul director\r\n al muzeului, Octavian Floca, \u00een cartea sa \u201cGhidul Jude\u021bului Hunedoara\u201d,\r\n unde g\u0103sim consemnat: \u201cDe la T\u00e2mpa se p\u0103streaz\u0103 din Biserica p\u0103r\u0103sit\u0103\r\n c\u00e2teva frumoase icoane din lemn \u00een muzeul din Deva, iar la B\u0103cia este o\r\n frumoas\u0103 biseric\u0103 pictat\u0103\u201d\r\n \r\n [3]\r\n <\/a>\r\n . Acest \u201cGhid\u201d a fost publicat \u00een anul 1936, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 icoanele\r\n respective au r\u0103mas \u00een custodia muzeului o perioad\u0103 mai lung\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 2. Biserica nou\u0103, cu hramul <\/em>\r\n \u201cSf\u00e2nta <\/em>\r\n Cuvioasa Paraschiva\u201d, 1910-1912, vedere dinspre sud-vest.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din anul 1910, la parohia T\u00e2mpa \u00eencep demersurile pentru ridicarea \u00een\r\n centrul satului a unei biserici noi \u0219i, al\u0103turi, a unei \u0219coli confesionale\r\n \r\n [4]\r\n <\/a>\r\n . Biserica (Fig. 2-3) a fost construit\u0103 \u00een anii 1910-1912 de c\u0103tre maistrul\r\n constructor Victor Pataky din Simeria, la fel \u0219i \u0219coala confesional\u0103, prin\r\n contribu\u021bia credincio\u0219ilor, \u00een timpul administr\u0103rii parohiei de c\u0103tre\r\n preotul Dionisie Bobei din Petreni (com. B\u0103cia)\r\n \r\n [5]\r\n <\/a>\r\n , constituind o mare realizare pentru enoria\u0219ii parohiei T\u00e2mpa, care la\r\n aceea dat\u0103 apar\u021binea de Protopopiatul Deva, Arhidieceza ortodox\u0103 a\r\n Transilvaniei de la Sibiu, arhiepiscop \u0219i mitropolit fiind Ioan Me\u021bianu\r\n (1829-1916). Sfin\u021birea bisericii s-a f\u0103cut la 14 octombrie 1912, de\r\n s\u0103rb\u0103toarea hramului, \u201cSf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Paraschiva\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 3. Interiorul bisericii noi din T\u00e2mpa<\/em><\/p>\n\n\n\n

Preo\u021bii parohi care au slujit la aceast\u0103 biseric\u0103 au fost: Alexandru Petreu\r\n (1912-1920), Avram Lasl\u0103u (1920-1941), Adam Marcu (1941-1979, Ioan Dragoman\r\n (1979-2016) \u0219i, \u00een prezent, Daniel Pertuse. \u00cen timpul p\u0103storirii preotului\r\n Adam Marcu, fiu al satului, fiindc\u0103 biserica nu avea sfinte moa\u0219te \u00een masa\r\n Sf\u00e2ntului Altar, a fost t\u00e2rnosit\u0103, la 12 noiembrie 1972, de PS Episcop\r\n Teoctist al Aradului, viitorul patriarh. Tot \u00een timpul acestei p\u0103storiri,\r\n de\u0219i nu cunoa\u0219tem data exact\u0103, icoanele pictate de Toma Poienaru au fost\r\n aduse \u00eenapoi de la Muzeul din Deva \u0219i a\u0219ezate \u00een biserica actual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd am preluat aceast\u0103 parohie, la 1 mai 1979, aceste icoane – \u00eentruc\u00e2t\r\n iconostasul de zid era pictat \u2013 erau pozi\u021bionate \u00een pronaos, dup\u0103 modelul\r\n tradi\u021bional al icoanelor \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti ale iconostasului, adic\u0103 \u00een partea\r\n dreapt\u0103 icoana M\u00e2ntuitorului \u0219i icoana hramului, Sf. Cuv. Paraschiva, iar\r\n \u00een partea st\u00e2ng\u0103 icoana Maicii Domnului cu Pruncul \u0219i icoana Sf. Ierarh\r\n Nicolae. Locul lor era deasupra unei \u00eemprejmuiri din lemn, \u00eenalt\u0103 de\r\n aproximativ un metru, care desp\u0103r\u021bea pronaosul de naos. Erau sus\u021binute \u00een\r\n spate de c\u00e2te un suport metalic \u0219i \u00eempodobite frumos cu \u0219tergare, deasupra\r\n \u0219i lateral.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1997, c\u00e2nd am \u00eenceput lucr\u0103rile de reamenajare \u0219i pictare din nou a\r\n bisericii, \u201cgardul\u201d desp\u0103r\u021bitor a fost \u00eenl\u0103turat, pentru a l\u0103rgi spa\u021biul\r\n interior, iar icoanele respective, care au servit cultului c\u00e2teva decenii\r\n \u0219i \u00een biserica cea nou\u0103, au fost depozitate la Oficiul parohial din T\u00e2mpa,\r\n pentru a fi protejate, unde se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Referitor la paternitatea artistic\u0103 a acestor icoane, trebuie spus c\u0103 \u00een\r\n toate registrele de inventar ale parohiei s-a notat \u00een mod eronat numele\r\n Luca Toma, \u00een loc de Toma Poienaru. Cercet\u00e2nd literatura de specialitate,\r\n am descoperit cu u\u0219urin\u021b\u0103 aceast\u0103 eroare \u0219i l-am identificat corect pe\r\n autor. Din nevoia unei confirm\u0103ri venite din partea unor speciali\u0219ti, \u00een\r\n data de 7 februarie 2020 am adresat conducerii Muzeului Civiliza\u021biei Dacice\r\n \u0219i Romane, Sec\u021bia de Art\u0103, o cerere prin care solicitam date despre\r\n perioada exact\u0103 a custodiei icoanelor la Deva \u0219i dac\u0103 sunt referin\u021be de\r\n specialitate despre ele. Mi s-a r\u0103spuns c\u0103 nu au f\u0103cut obiectul unei\r\n cercet\u0103ri, de aceea scopul acestui demers este punerea lor \u00een circuitul\r\n \u0219tiin\u021bific, \u00een speran\u021ba c\u0103 se vor dovedi utile cercet\u0103rilor viitoare\r\n referitoare la activitatea iconarilor din Laz.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219ezat\u0103 \u00een biseric\u0103, dup\u0103 sfin\u021birea \u00een prealabil\r\n \r\n [6]\r\n <\/a>\r\n , icoana devine obiect de cult, ceea ce este specific doar Bisericii\r\n Ortodoxe. Temeiul cinstirii sfintelor icoane \u00eel reprezint\u0103 \u00eentruparea\r\n Logosului dumnezeiesc \u0219i Na\u0219terea din Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria: \u201c\u0218i Cuv\u00e2ntul\r\n S-a f\u0103cut trup \u0219i S-a s\u0103l\u0103\u0219luit \u00eentre noi \u0219i am v\u0103zut slava Lui, slav\u0103 ca a\r\n Unuia-N\u0103scut din Tat\u0103l, plin de har \u0219i de adev\u0103r\u201d (Ioan, 1,14). Vechimea\r\n icoanei coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een veacul apostolic. Conform tradi\u021biei, Evanghelistul\r\n Luca a fost primul pictor de icoane, folosite ulterior ca modele pentru\r\n imaginile M\u00e2ntuitorului \u0219i ale Maicii Domnului, la care trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m\r\n \u201cicoana cea nef\u0103cut\u0103 de m\u00e2n\u0103\u201d, trimis\u0103 de M\u00e2ntuitorul \u00eensu\u0219i regelui Abgar\r\n al Edesei, prima icoan\u0103, baz\u0103 \u0219i izvor al tuturor icoanelor\r\n \r\n [7]\r\n <\/a>\r\n . Teologie \u00een imagini, icoana are \u0219i un rol estetic, \u00eempodobind \u0219i\r\n \u00eenfrumuse\u021b\u00e2nd sfintele loca\u0219uri \u0219i casele credincio\u0219ilor.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 4. Toma Poienaru, Deisis, 1860<\/em><\/p>\n\n\n\n

Revenind la icoanele lui Toma Poienaru de la T\u00e2mpa, ele prezint\u0103\r\n urm\u0103toarele caracteristici:<\/p>\n\n\n\n

Deisis<\/em>\r\n (Fig. 5, 70×52 cm, ram\u0103 de lemn \u00een relief lat\u0103 de 6 cm, de culoare maro\r\n \u00eenchis, prins\u0103 cu cuie de lemn) ni-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe M\u00e2ntuitorul Iisus\r\n Hristos binecuv\u00e2nt\u00e2nd cu m\u00e2na dreapt\u0103, \u00eembr\u0103cat cu ve\u0219minte ro\u0219ii \u0219i verzi,\r\n av\u00e2nd \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2nta Evanghelie deschis\u0103, pe care este scris, pe\r\n fond alb cu litere chirilice, urm\u0103torul text: \u201cVeni\u021bi binecuv\u00e2nta\u021bii\r\n Tat\u0103lui Meu de mo\u0219teni\u021bi \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia ceriului\u201d. Redat bust \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\r\n frontal, Iisus este flancat \u00een partea superioar\u0103, \u00een dreapta, de Maica\r\n Domnului, iar \u00een partea st\u00e2ng\u0103 de Sf\u00e2ntul Proroc Ioan, \u00een ve\u0219minte ro\u0219ii,\r\n st\u00e2nd pe nori. Fondul icoanei este albastru \u00eenchis, \u00een contrast cu ro\u0219ul\r\n intens al ve\u0219mintelor. \u00cen partea dreapt\u0103 a icoanei, la mijloc, este scris\r\n cu alb anul \u201c1860\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 5. Toma Poienaru, Maica Domnului cu Pruncul, 1860<\/em><\/p>\n\n\n\n

Maica Domnului <\/em>\r\n (Fig. 5, 70×53 cm, ram\u0103 de lemn \u00een relief lat\u0103 de 6 cm, de culoare maro\r\n \u00eenchis, prins\u0103 cu cuie de lemn) este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 bust, din semi-profil, cu\r\n Pruncul Iisus pe m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, purt\u00e2nd ve\u0219minte de culoare ro\u0219ie \u0219i verde.\r\n M\u00e2na dreapt\u0103 a Fecioarei sugereaz\u0103 gestul binecuv\u00e2nt\u0103rii, dar numai din\r\nne\u00een\u021belegerea artistului, care a folosit ca model o imagine a Maicii Domnului \u2013 floarea neve\u0219tejit\u0103<\/em>, \u00een care Fecioara \u021bine cu\r\n cele dou\u0103 degete un lujer de floare. Tipul acesta iconografic a fost des\r\n reprezentat de iconarii din Abrud \u00een prima jum\u0103tate a secolului XIX \u0219i\r\n vedem cu aceast\u0103 ocazie c\u0103 nu a fost str\u0103in nici celor din Laz. \u00cen partea\r\n superioar\u0103 sunt reda\u021bi doi heruvimi, de asemenea o inova\u021bie a zugravului,\r\n care s-a inspirat dintr-o icoan\u0103 a Maicii Domnului a P\u0103timirilor<\/em>,\r\n \u00een care col\u021burile superioare sunt ocupate de doi \u00eengeri care \u021bin\r\n simbolurile P\u0103timirilor lui Hristos. Purtarea coroanelor vine dintr-o alt\u0103\r\n categorie de reprezent\u0103ri: a Maicii Domnului \u00cemp\u0103r\u0103teasa Cerurilor<\/em>\r\n \u0219i a lui Hristos Mare Arhiereu \u0219i \u00cemp\u0103rat<\/em>. Fondul este albastru\r\n \u00eenchis. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103, spre mijlocul icoanei, este inscrip\u021bionat cu alb\r\n anul \u201c1860\u201d \u0219i numele iconarului \u201cToma Zugravul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 6. Toma Poienaru, Sf. Ierarh Nicolae, 1860<\/em><\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae<\/em>\r\n (Fig. 6, 67×51 cm, ram\u0103 de lemn \u00een relief lat\u0103 de 6 cm, de culoare maro\r\n \u00eenchis, prins\u0103 cu cuie de lemn) este reprezentat bust, \u00een pozi\u021bie frontal\u0103,\r\n \u00eembr\u0103cat cu ve\u0219minte ro\u0219ii \u0219i verzi. Pe cap poart\u0103 o mitr\u0103 de culoare\r\n ro\u0219ie, \u00een forma unei coroane imperiale. Sf\u00e2ntul binecuvinteaz\u0103 cu m\u00e2na\r\n dreapt\u0103, iar \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u021bine Sf\u00e2nta Evanghelie \u00eenchis\u0103. Sus, \u00een partea\r\n st\u00e2ng\u0103, este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at M\u00e2ntuitorul, iar \u00een partea dreapt\u0103 Maica Domnului,\r\n \u00een ve\u0219minte ro\u0219ii pe nori albi. Sub imaginea Maicii Domnului este\r\n inscrip\u021bionat cu alb pe fondul albastru \u00eenchis, cu litere chirilice,\r\n urm\u0103torul text: \u201cS-au zugr\u0103vit de Toma zugrav \u00een Laz. 1860\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Fig. 7. Toma Poienaru, Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Paraschiva, 1860<\/em><\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Paraschiva<\/em>\r\n (Fig. 7, 68×51 cm, ram\u0103 de lemn \u00een relief lat\u0103 de 6 cm, de culoare maro\r\n \u00eenchis, prins\u0103 cu cuie de lemn) este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 bust, din semi-profil spre\r\n st\u00e2nga, purt\u00e2nd ve\u0219minte ro\u0219ii \u0219i verzi, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 Sf\u00e2nta\r\n Cruce. Gestul acesta este inspirat de troparul Sfintei, care se c\u00e2nt\u0103 la\r\n slujba sa din 14 octombrie, \u00een care se spune c\u0103 \u201clu\u00e2nd Crucea, ai urmat lui\r\n Hristos\u201d. \u00cen mod neobi\u0219nuit, \u0219i ea poart\u0103 coroan\u0103, identic\u0103 cu mitra\r\n arhiereasc\u0103 a S\u00e2ntului Ierarh Nicolae, dar de dimensiuni mai reduse. \u00cen\r\n partea superioar\u0103 este flancat\u0103 de doi Sfin\u021bi Arhangheli, reprezenta\u021bi \u00een\r\n picioare pe nori. \u00cen partea dreapt\u0103, la mijloc, cu alb, este notat anul\r\n \u201c1860\u201d. Aceast\u0103 icoan\u0103 reprezint\u0103 hramul bisericii, iar locul ei pe\r\n iconostas este totdeauna \u00een primul registru, \u00een partea dreapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Observ\u0103m c\u0103 fiecare din cele patru icoane prezentate are c\u00e2te un element de\r\n identificare \u0219i anume anul pict\u0103rii: \u201c1860\u201d, pe toate cele patru icoane,\r\n numele iconarului: \u201cToma Zugravul\u201d, pe icoana Maicii Domnului \u0219i pe cea a\r\n Sf\u00e2ntului Nicolae, \u0219i locul pict\u0103rii: \u201cLaz\u201d, pe icoana Sf\u00e2ntului Nicolae.\r\n Cea mai complet\u0103 identificare o ofer\u0103 inscrip\u021bia de pe icoana Sf\u00e2ntului\r\n Nicolae: \u201cS-au zugr\u0103vit de Toma zugrav \u00een Laz. 1860\u201d, astfel c\u0103 nu exist\u0103\r\n dubii \u00een privin\u021ba paternit\u0103\u021bii \u0219i a dat\u0103rii. De altfel, Toma Poienaru\r\n obi\u0219nuia s\u0103-\u0219i semneze lucr\u0103rile\r\n \r\n [8]\r\n <\/a>\r\n .<\/p>\n\n\n\n

Ca \u0219i caracteristici generale, cele patru icoane, cu dimensiuni apropiate,\r\n se aseam\u0103n\u0103 foarte mult sub aspect grafic \u0219i cromatic. Au fost\r\n \u00eentrebuin\u021bate acelea\u0219i tonuri de ro\u0219u, ce contrasteaz\u0103 cu verdele, iar\r\n pentru fond s-a folosit acela\u0219i albastru \u00eenchis, cobalt-ultramarin, ceea ce\r\n confer\u0103 un caracter unitar lucr\u0103rilor, dovedind realizarea lor ca urmare a\r\n unei comenzi prealabile.<\/p>\n\n\n\n

Pozi\u021bionate central, figurile sunt redate bust, \u00eentr-o atitudine\r\n maiestuoas\u0103, expresiv\u0103, sus\u021binut\u0103 de un desen realizat cu fermitate.\r\n Impresioneaz\u0103 unduirea faldurilor la ve\u0219mintele M\u00e2ntuitorului \u0219i ale\r\n Sfintei Paraschiva.<\/p>\n\n\n\n

Problema principal\u0103 pe care o ridic\u0103 cele patru icoane este dac\u0103 zugravul\r\n Toma Poienaru a cunoscut \u0219i a respectat Erminia. Dac\u0103 lu\u0103m, de exemplu,\r\n icoanele M\u00e2ntuitorului \u0219i a Maicii Domnului, observ\u0103m c\u0103 lipse\u0219te ceea ce\r\n se nume\u0219te \u201cscrierea numelui\u201d, adic\u0103 acele grupuri de litere prin care \u00een\r\n mod conven\u021bional sunt redate numele lui Iisus Hristos (IS XS) \u0219i cel al\r\n N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu (MR THU), iar de pe aureola M\u00e2ntuitorului lipsesc\r\n de asemenea cele trei litere grece\u0219ti o \u2126 v, abrevierea pentru \u201cCel ce\r\n este\u201d)\r\n \r\n [9]\r\n <\/a>\r\n , \u00een timp ce icoanele sfin\u021bilor Nicolae \u0219i Paraschiva au inscrip\u021bionate cu\r\n litere chirilice numele sfin\u021bilor respectivi. Pictorul a considerat, poate,\r\n c\u0103 pentru primele dou\u0103 icoane reprezentarea \u0219i identificarea sunt prea\r\n evidente pentru a mai fi \u0219i inscrip\u021bionate. Semnul binecuv\u00e2nt\u0103rii f\u0103cut cu\r\n m\u00e2na dreapt\u0103, care reprezint\u0103 \u00een sine simbolul hristic al numelui, este\r\n reprezentat corect, ca \u0219i simbolismul culorii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul c\u00e2nd realiza icoanele destinate parohiei T\u00e2mpa, Toma Poienaru a\r\n pictat, tot pe lemn, o superb\u0103 compozi\u021bie a \u201cAdormirii Maicii Domnului\u201d\r\n (acum \u00een patrimoniul Muzeului din Sebe\u0219), care respect\u0103 aproape \u00eentrutotul\r\n \u00eendrum\u0103rile Erminiei\r\n \r\n [10]\r\n <\/a>\r\n . \u00cen ceea ce prive\u0219te instruirea iconarilor din Laz, care \u00ee\u0219i inscrip\u021bionau\r\n cu litere chirilice \u0219i \u00ee\u0219i datau icoanele, unii dintre ei au fost c\u00e2nt\u0103re\u021bi\r\n biserice\u0219ti sau epitropi, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 st\u0103p\u00e2neau bine scrierea \u0219i\r\n citirea, de unde \u0219i presupunerea cunoa\u0219terii \u0219i a respect\u0103rii \u00eendrum\u0103rilor\r\n Erminiei. Pentru aprecierea corect\u0103 din punct de vedere iconografic,\r\n stilistic, compozi\u021bional \u0219i cromatic a acestor icoane, ele trebuie situate\r\n \u00een contextul \u00eentregii crea\u021bii artistice a pictorului, \u00een special, \u0219i a\r\n centrului de pictur\u0103 din Laz, \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

Atestat documentar \u00een 1357, Lazul, situat pe frumoasa Vale a Sebe\u0219ului, a\r\n fost localitatea unde, venind probabil din Poiana Sibiului, s-a stabilit\r\n Savu Poienaru (1777-1829), cel care avea s\u0103 dea renumele acestei\r\n localit\u0103\u021bi, fiind \u00eentemeietorul atelierului de pictur\u0103 de aici \u0219i primul \u00een\r\n schema genealogic\u0103 a familiei, continuate de fiul s\u0103u, Simion Poienaru\r\n (1801-1872)\r\n \r\n [11]\r\n <\/a>\r\n . Zugrav talentat, pict\u00e2nd multe icoane pe lemn \u0219i sticl\u0103, fiind totodat\u0103\r\n \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021b bisericesc la biserica din Laz, \u201cSimion a dus mai departe arta\r\n zugr\u0103vitului prin trei din fiii s\u0103i, Toma, Ioan \u0219i Ilie, care au continuat\r\n cu cinste meseria tat\u0103lui \u0219i bunicului lor\u201d\r\n \r\n [12]\r\n <\/a>\r\n .<\/p>\n\n\n\n

Toma Poienaru, n\u0103scut de s\u0103rb\u0103toarea Sfintei Paraschiva, \u00een 14 octombrie\r\n 1835\r\n \r\n [13]\r\n <\/a>\r\n , primul b\u0103iat din cei zece copii, fete \u0219i b\u0103ie\u021bi, ai familiei, va fi un\r\n zugrav talentat \u0219i prolific, dar \u0219i cantor la biseric\u0103, la fel ca \u0219i tat\u0103l\r\n s\u0103u\r\n \r\n [14]\r\n <\/a>\r\n . Este autorul multor icoane, pictate \u00een special pe lemn, dar \u0219i pe sticl\u0103.\r\n A murit t\u00e2n\u0103r. la v\u00e2rsta de 42 de ani. \u201c\u00cen ciuda vie\u021bii scurte, Toma a\r\n reu\u0219it s\u0103 se afirme artistic pict\u00e2nd mult pe lemn, primind comenzi de cruci\r\n \u0219i icoane pentru numeroase biserici. Activitatea sa este consemnat\u0103 \u00een\r\n S\u0103li\u0219te, Dumbrava-Marga, Laz, Loman, Lancr\u0103m, Reciu, Co\u0219lariu, \u0218ibot, la\r\n B\u0103c\u0103in\u021bi, Izvorul Ampoiului, \u00een jude\u021bul Hunedoara. Este zugravul care a\r\n folosit o cromatic\u0103 redus\u0103 \u2013 ro\u0219u, verde, alb, fonduri bleumarin,\r\n contur\u00e2ndu-\u0219i personajele cu tu\u0219e groase.\u201d\r\n \r\n [15]\r\n <\/a>\r\n Atunci c\u00e2nd a pictat icoanele de la T\u00e2mpa, \u00een 1860, avea v\u00e2rsta de 25 de\r\n ani.<\/p>\n\n\n\n

\u201cPe parcursul celor dou\u0103 secole de existen\u021b\u0103 a Centrului, produsele Lazului\r\n s-au dovedit a fi numeroase \u0219i variate, activitatea zugravilor\r\n desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se practic \u00een zonele a trei jude\u021be: Alba, Sibiu \u0219i Hunedoara\u201d\r\n \r\n [16]\r\n <\/a>\r\n . Urm\u0103rind activitatea artistic\u0103 a zugravului Toma Poienaru, ale c\u0103rui\r\nicoane au fost repertoriate \u0219i reproduse \u00een volumul Icoanele Lazului<\/em>, publicat de Ioana Rustoiu \u00een 2007, am descoperit\r\n asem\u0103n\u0103ri stilistice \u00een ceea ce prive\u0219te cromatica \u0219i desenul, chiar dac\u0103\r\n nu \u00eentotdeauna modelele urmate au fost acelea\u0219i ca pentru icoanele de la\r\n T\u00e2mpa. Astfel, icoana: \u201cIisus Hristos \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor\u201d (fig. 102 din lucrarea mai\r\n sus men\u021bionat\u0103), atribuit\u0103 lui Toma Poienaru, pictat\u0103 \u00een 1866, deci cu 6\r\n ani mai t\u00e2rziu dec\u00e2t icoana \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a lui Iisus Hristos de la T\u00e2mpa,\r\n este mult mai elaborat\u0103, dar se pot observa ca asem\u0103n\u0103ri textul chirilic de\r\n pe paginile albe ale Evangheliei, care este identic, unghiul de \u00eenclinare a\r\n Evangheliei \u0219i pozi\u021bia hieratic\u0103 a m\u00e2inii drepte \u00een binecuv\u00e2ntare. Alt\u0103\r\n asem\u0103nare evident\u0103 se poate observa la icoana Sf\u00e2ntului Nicolae (fig. 257),\r\n pictat\u0103 la 7 ani dup\u0103 cea de la T\u00e2mpa, de dimensiuni \u0219i cromatic\u0103\r\n asem\u0103n\u0103toare, pentru care s-a folosit acela\u0219i izvod \u0219i acela\u0219i mod de\r\n inscrip\u021bionare \u0219i datare. Asem\u0103n\u0103ri prezint\u0103 \u0219i icoana Sfintei Paraschiva\r\n (fig. 336) \u0219i desigur c\u0103 se pot g\u0103si \u0219i alte similitudini \u00een crea\u021bia\r\n pictorului, bine ilustrat\u0103, \u00een ciuda carierei scurte pe care a avut-o.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t prive\u0219te icoanele de la T\u00e2mpa\r\n \r\n [17]\r\n <\/a>\r\n , starea lor actual\u0103 de conservare este bun\u0103, stabil\u0103, dar ar necesita\r\n interven\u021bii de consolidare-restaurare. Ele completeaz\u0103 crea\u021bia artistului\r\n \u0219i \u2013 credem noi \u2013 \u00eembog\u0103\u021besc patrimoniul cultural al jude\u021bului Hunedoara,\r\n fiind cele mai pre\u021bioase relicve ale trecutului pentru parohia T\u00e2mpa.<\/p>\n\n\n\n


<\/p>\n\n\n\n

\r\n [1]\r\n <\/a>\r\nFlorin Dobrei, Istoria vie<\/em> \u021bii biserice\u0219ti a rom\u00e2nilor hunedoreni<\/em>, Re\u0219i\u021ba, 2010, p.\r\n 469.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [2]\r\n <\/a>\r\n Idem<\/em>\r\n , Bisericile ortodoxe hunedorene<\/em>, Re\u0219i\u021ba, 2011, p. 228.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [3]\r\n <\/a>\r\n Andrei \u0218o\u0219, Monografia comunei B<\/em>\u0103cia<\/em>, Deva, 2012,\r\n p.74.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [4]\r\n <\/a>\r\n \u201cInventariu\u201d, Dosarul Arhivei parohiale T\u00e2mpa\/1911.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [5]\r\n <\/a>\r\n Acest destoinic preot va participa la Marea Adunare de la 1\r\n Decembrie 1918 din Alba Iulia, \u00eempreun\u0103 cu pr. Adam Groza. (vezi\r\nFlorin Dobrei, Istoria vie<\/em> \u021bii biserice\u0219ti a rom\u00e2nilor hunedoreni<\/em>, p. 575.)<\/p>\n\n\n\n

\r\n [6]\r\n <\/a>\r\n Vezi \u201cR\u00e2nduiala sfin\u021birii icoanelor Domnului nostru Iisus Hristos,\r\n ale praznicelor \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti, ale Maicii Domnului \u0219i ale sfin\u021bilor\u201d,\r\n \u00een Molitfelnic<\/em>, Bucure\u0219ti, 2002, p.642-655.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [7]\r\n <\/a>\r\n Michel Quenot, Icoana, fereastr\u0103 spre absolut<\/em>, Bucure\u0219ti,\r\n 1993, p.20.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [8]\r\n <\/a>\r\nIoana Purcar, Trei icoane de Laz dintr-o colec<\/em>\u021bie particular\u0103<\/em>, \u00een Buletinul Cercurilor \u0218tiin\u021bifice Studen\u021be\u0219ti<\/em>, nr. II, Alba\r\n Iulia, 1996, p. 226.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [9]\r\n <\/a>\r\n Michel Quenot, op. cit.<\/em>, p.61.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [10]\r\n <\/a>\r\n Ioana Rustoiu, Icoanele Lazului<\/em>, Alba Iulia, 2007, p.72.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [11]\r\n <\/a>\r\n Ibidem<\/em>\r\n , p. 16 \u0219i p.22-23.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [12]\r\n <\/a>\r\n Ibidem<\/em>\r\n , p. 24.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [13]\r\n <\/a>\r\n Dup\u0103 arborele genealogic al Mariei Deac: Toma Poienaru (1830-\r\n 1872).<\/p>\n\n\n\n

\r\n [14]\r\n <\/a>\r\n I. Rustoiu, Icoanele Lazului<\/em>, p. 26.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [15]\r\n <\/a>\r\n Ibidem<\/em>\r\n .<\/p>\n\n\n\n

\r\n [16]\r\n <\/a>\r\n I. Rustoiu, Icoanele Lazului<\/em>, p.5.<\/p>\n\n\n\n

\r\n [17]\r\n <\/a>\r\n Registru inventar actual, Fi\u0219\u0103 inventar art\u0103 plastic\u0103: coo1; coo2;\r\n coo3; coo4.<\/p>\n\n\n\n\n\n

\n\n\n\n

Galerie Imagini<\/h3>\n\n\n\n
\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n
\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n<\/figure>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ICOANELE PICTATE DE TOMA POIENARU DIN LAZ DE LA BISERICA ORTODOX\u0102 DIN T\u00c2MPA, JUDE\u021aUL HUNEDOARA Pr. Ioan Dragoman \u00cen ANUL 1860 erau aduse la Parohia ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 din localitatea T\u00e2mpa, […]<\/p>\n","protected":false},"author":0,"featured_media":193,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[],"class_list":["post-166","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-10"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":183,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/166\/revisions\/183"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/193"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/museikon.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}